"Trebuie să
înţelegem bine relaţia dintre competiţie şi educaţie. Scopul în educaţie nu e
să fii primul, scopul este să ajungi la o ocupaţie în care poţi să dai un
randament bun. Asta nu se întâmplă în şcoala românească.
Latura competeţională strică lucrurile. Accentul nu mai cade pe scopul suprem
al educaţiei"
"Să nu facem din
evaluare un scop în sine. Accentul trebuie să-l punem pe satisfacţia personală
pe care o capătă un tânăr atunci când obţine răspunsul la o curiozitate
personală. Ceea ce este esenţial în educaţie este să reuşeşti să înţelegi.
Asimilarea trebuie dublată de înţelegere"
Academicianul a
precizat că bună parte din procesul educaţional nu se situează în cultură.
"Fără idei, fără conexiuni între fenomene, fără istorie nu se face
cultură", a spus Solomon Marcus. "Lectura trebuie să răspundă unei
nevoi. Eu am întâlnit elevi care nu prea citesc, dar s-au dezvoltat foarte
bine".
Cât despre curiozitatea tinerilor, academicianul consideră că
aceasta este inhibată chiar de părinţi şi educatori. "E o agresiune de multe ori şi
din partea părinţilor, a educatorilor. La adresa copiilor de 5-6 ani se comite
o agresiune. Nevoia lui de a se întreba este cenzurată, descurajată. De
părinţi! În şcoli scrie "Un copil cuminte nu vorbeşte neîntrebat".
Mi-aduc aminte de un film, "tu când vorbeşti cu un om mare să aştepţi ca
el să te întrebe ceva". E obligat să înlocuiască nevoia lui de a întreba cu actul
de supunere. Eu nu spun că datoriile nu trebuie să existe, dar dacă din ele facem
motorul am ratat actul educaţional"
"Una dintre
rănile cele mai mari ale României este că nu se face educația mirării. Mirarea
este starea naturală a copilului. Din păcate, noi nu i-o respectăm, nu plecăm
de la ea. Pe măsură ce copilul intră pe mâna educatorilor, inclusiv a
părinților, starea lui de mirare este ignorată. Situația copilului în România
este reglementată de scenariul copilului cuminte, copilul căruia Moș Crăciun și
Sfântul Nicolae îi aduc cadouri. Copilul cuminte este copilul care ascultă
comenzile părinților și ale adulților și le execută. Copilul cuminte are un
regim cvasi-militar, viața lui este reglementată de executarea comenzilor venit
de la adulți. Încălcarea dreptului la mișcare se produce zilnic în școala
românească, pentru că nu reușim să ieșim din acest scenariu prăfuit
catedră-bănci", a explicat academicianul Solomon Marcus de ce sistemul
educațional din România este compromis din temelii.
Educația din România
este deficitară în ceea ce privește umorul și abundă în violență, a mai spus
Solomon Marcus. "Noi facem o educație în care cultivăm o falsă
seriozitate, în care nu mai este loc de umor, glumă, autoironie. În felul
acesta, noi sabotăm adevărata educație, care trebuie să fie o stare de relaxare
și bună dispoziție. Noi educăm violența. Ce văd copiii? Mai toate filmele care
se livrează, chiar și în timpul zilei, se vorbește pe un ton răstit. Violențe
verbală este anticamera violenței fizice. Nu se face deloc educația
conviețuirii cu alteritatea. Mereu discutăm despre identitatea românească, dar
nu poți discuta despre identitatea românească fără să discuți identitatea
apartenenței la specia umană, conviețuirii cu ceilalți oameni".
Un alt defect al
sistemului educațional este inflația de diplome, atrage atenția academicianul.
Diplomele de doctor nu fac excepție, iar politicienii se numără printre cei
care le râvnesc cel mai tare. "Diploma de doctor a devenit un fel de
blazon. Au fost perioade în care oamenii politici vânau decorații, dar
titlurile științifice reprezintă o chestiune mai recentă. Uniunea Sovietică, cu
toate păcatele ei, n-a cunoscut acest fenomen al politicienilor care râvnesc la
titluri științifice. La noi s-a schimbat însă. A fost o prostituție de un grad
foarte pronunțat. Trebuie să nu credem că soluțiile reale sunt cele care se
obțin de azi pe mâine.
Trebuie să înțelegem că fără o politică pe termen lung,
care să scuture de praf programele de învățământ, să scuture de praf manualele
școlare, să scuture de praf scenariul de bază educator-educat, nu rezolvăm
problemele. Tot timpul în educație ne-am preocupat de problemele urgente, dar
cele mai superficiale. Trăim într-o societate în multe privințe
semi-analfabetă, îmi măsor foarte bine cuvintele", a conchis Solomon
Marcus.
"În mod
sistematic s-a cultivat în școala românească oroarea de a folosi cuvintele nu
știu și nu înțeleg. Întreabarea are un statut aproape de indisciplină. Elevul
se simte frustrat în dreptul său de a pune întrebări atunci când nu știe sau nu
înțelege. Cu verbele a înțelege, a întreba, a ști începe educația. Se vede că
întreg comportament al educatorilor descurajează întrebarea", atrage
atenția Solomon Marcus, adăugând că metehnele din sistemul de educație sunt
oglindide de către viața noastră politică.
"Preocuparea în
cele mai multe aceste ciocniri nu este de a găsi adevărul, ci de a-l compromite
pe interlocutor, pe adversar. De multe ori, cuvântul minciună este folosit
greșit. A minți este mult mai compromițător decât a nu avea dreptate. Nu mai
există dezbatere critică, nu mai există argumente și contra-argumente. Asta e
mentalitatea promovată și de educație, să vezi în orice deosebire un prilej de
conflict verbal sau fizic. Există o ezitare în rândul intelectualilor de a se
aventura pe un teren pentru care nu se simți pregătiți. Exercițiul democratic a
existat în România doar pentru perioade scurte. Noi suntem deocamdată într-un
proces de învățare, se fac experimente pe seama populației. Vedeți cât de greu
învățăm să conviețuim cu Europa. Nevoia organică de a intensifica metabolismul
nostru cu Europa este esențială. Lucrurile astea vin și dintr-o tradiție
glorioasă, pentru că asta cerea Maiorescu. Uităm că cuvântul tradiție trebuie
cuplat cu cuvântul înnoire. Am mers mereu pe identitatea noastră națională care
vine din trecut, dar ceea ce cerea Maiorescu era să cuplăm această moștenire a
trecutului cu capacitatea de a comunica cu universalul. Relația noastră cu
Europa se inserează în această necesitate, de a echilibra localul cu
universalul. Societatea globală nu face decât să stimuleze această
nevoie", a explicat academicianul.
Solomon Marcus mai
atrage atenția că școala nu face educația acestor necesități legate de
identitatea națională, iar o vină o poartă și mass-media. "Trebuie să
recunoaștem că televiziunile, ghidându-se după sloganul că fac rating în primul
rând nenorocirile și crimele, instalează un proces de schizofrenizare a
populației. În aceste condiții, după crime vin războaiele politice și după aceea
tercem la viața mondenă. Unde să mai rămână loc pentru cultură și să ne mirăm
după asta că atâția oameni nu găsesc un sens vieții lor. Trebuie să avem
capacitatea de a ne împrospăta, de a deschide ochii limpezi și de a apuca
taurul de coarne de la rădăcină".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu